De la Portal semantic Pagini Favorite

Oteluri carbon

Oţelurile carbon nu conţin, în mod voit, alte elemente în afară de Fe, C şi cele provenite inevitabil din elaborare: Mn, SI, Al. Pentru unele utilizări ele pot conţine, însă, în mod voit, elemente care le coboară pragul de fragilitate la rece (Al), le măreşte stabilitatea în timp (Ti, Al, V) sau aşchiabilitatea (S, P, Pb), fără ca acestea să fie considerate elemente de aliere. Celelalte elemente (impurităţile) au conţinuturi maxime limitate în funcţie de calitatea şi domeniul de utilizare a oţelului.

Oţelurile carbon constituie, în mod neîndoielnic, cea mai importantă grupa de materiale folosite până nu de mult în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor.

Acestea sunt materiale tenace, rezistenţa lor fiind în general însoţită de deformabilitate plastică. Singurul lor inconvenient, în comparaţie cu alte aliaje tenace şi rezistente (Duralumin, aliaje de Ti), este greutatea specifică mare.

Proprietăţile oţelurilor sunt influenţate în primul rând de conţinutul de C.

Oţelurile slab aliate conţin elemente de aliere introduse în mod voit în compoziţie. Cantităţile acestora, fiecare în parte, conferă oţelurilor caracteristici fizico-chimice şi îndeosebi mecanice superioare celor ale oţelurilor carbon. În aceste oţeluri suma totală a elementelor de aliere este sub 5%. Ele sunt folosite, în marea lor majoritate, în fabricaţia de masă pentru construcţii metalice şi de maşini.

Se consideră oţeluri mediu aliate cele în care puţin unul dintre elementele de aliere este într-o concentraţie mai mare decât limita superioară admisă la oţelurile slab aliate şi suma lor este de 5-10%, iar oţeluri înalt aliate, cele în care această sumă depăşeşte 10%, sau un singur element este în proporţie mai mare decât limitele admise.Aceste oţeluri sunt folosite de obicei în scopuri deosebite. ... mai mult despre Oteluri carbon^[1]

Oţeluri folosite în construcţii

Oţeluri carbon au în compoziţie Fe, C şi Si, Mn, Al, S, P etc. în cantităţi reduse. Se împart în următoarele categorii:

- oţel carbon obişnuit – folosit în mod curent, fără tratament termic, la construcţii metalice, construcţii de maşini, oţel beton, etc.;

- oţel carbon de calitate – un oţel nealiat, este supus în general la tratamente termice şi termochimice; ... mai mult despre Oteluri carbon^[2]

- oţel carbon superior – la care se garantează şi conţinutul maxim de impurităţi.